Helou
22 Feb 2010 9 Comments
in Uncategorized Tags: inceput de saptamana, luni
O noua saptamana, un nou soare..
Imi place vremea de astazi si sper sa tina asa toata saptamana. Vin cateva zile de foc si sper sa trec prin ele cu bine.. Doamna Marmot a venit la mine de sambata si tare bine a fost sa o am langa mine. Am fost la cumparaturi impreuna, am facut de mancare, am stat la cafea si la povesti, a fost tare dragut. O sa o tin la mine cat pot de mult, ca deja incep sa planga ursii de acasa. Dl. colonel cat e el de dur a declarat sambata seara : ” e tare rau fara ea .. “
Revin cu povesti.. acum ma duc la treaba, e luni, sunt multe de aranjat si timpul trece repede
O saptamana minunata sa aveti!
Scurte, scurte de joi
18 Feb 2010 12 Comments
in Uncategorized Tags: activitati, joi, obisnuite, seriale
Ca sa trec in revista ultimele activitati, m-am gandit eu sa mai avem si un articol de “scurte” ganduri, realizari si altele .
- am inceput saptamana cu bine , am fost destul de obosita dupa un uichend intreg de munca in folosul masterului si al meu bineinteles
- ieri am avut examen, a durat 3 ore si credeam ca nu o sa apuc sa termin toate subiectele la timp ;
-ieri am avut si prima mea zi libera dupa foarte mult timp, si mi-am petrecut-0 alergand prin ploaie dimineata spre cursurile de germana, si apoi acasa si la examen
-o veste buna totusi pentru saptamana asta : o sa vina dna Marmota la mine sa ma viziteze
abia astept, mi-era tare dor de ea
-nu-mi place vremea de azi, ma face sa atipesc din 5 in 5 min, noroc de telefon ca mai suna din cand in cand si ma trezeste
-am invatat cum sa fac emoticonul ala verde corect
-astept uichendul cu nerabdare, mai am de lucrat la dosarul pe care trebuie sa il duc la scoala , dar ma asteapta si un pic de relaxare
-oficial imi cer scuze ca iar m-am dat la fund
-am incercat sa citesc o carte despre fumat, se zice ca e cartea minune si ca foarte multi oameni s-au lasat de fumat dupa ce au citit-o ; nu cred ca e pentru mine
sau nu stiu, o sa mai incerc
- am inceput sa ma uit din nou la seriale : Sexu’ si orasu ( cate un episod de relaxare cu Virgil ) , Anatomia lu’ tanti Grey ( cate un episod ca sa o prind din urma pe Keran ) si am mai descoperit un serial interesant “Lie to me” ( chiar a inceput sa imi placa )
-am chef de o carte buna, daca aveti recomandari , astept titluri
Deocamdata cam atat…
Va pupa marmotzika!
Bizi, bizi si iar bizi
14 Feb 2010 6 Comments
in Uncategorized Tags: invatat, master, muzica, termeni, tradus, uichend linistit
Busy little marmot invata, face traduceri, se chinuie cu termenii medicali, dar mai ales cu aia juridici si colac peste pupaza mai are de facut si o recenzie..
Asta ca sa nu uit cum e sa fii student
Intre timp va rog sa imi sugerati piese de ascultat in timp ce imi storc creierii
Va pupa marmota!
Si o tinem in lepse!
11 Feb 2010 4 Comments
in de-ale mele Tags: bluog, eram precisa, leapsa
Pentru ca zilele astea imi place sa ma joc, am mai preluat o leapsa, de data aceasta venita de la Ada care ma pune sa raspund la cateva intrebari legate de blogul meu. Fara prea multe comentarii, sa-i dam drumul la treaba
Cat din viata personala expui scriind pe blog?
Cred ca pana in prezent am expus destul de mult, indeajuns pentru cititori si putin penru vesnicii curiosi
Cu ce iti dauneaza blogul?
Cu absolut nimic, chiar imi face. De multe ori ma ajuta sa ma descarc, ma face sa zambesc prin intermediul oamenilor care imi viziteaza casuta. Imi pare rau tare cand il neglijez si il las zile in sir asa singurel, dar ma revansez eu.
Cu ce te ajuta blogul?
Pe langa ce am spus mai sus, cred ca blogul a devenit pentru mine o portita de iesire, o gura de aer proaspat. E camera pe care o visam de cand eram mica, numai a mea.
Ce reactii permiti?
Totul pana la limbaj obscen. Nimic nu mi se pare mai urat decat asta aici pe teritoriul meu. Am publicat toate comentariile de pana acum, chiar daca au fost negative sau dure si o sa le public mereu. NU ma deranjeaza atata timp cat parerea respectivului este argumentata, asa am ocazia sa imi sustin si eu punctul de vedere si o polemica usoara e binevenit din cand in cand.
Si gata si punct si am terminat
Strigare la catalog pentru ascultare : Sangerica si atat. Cine mai doreste, cine mai pofteste e liber sa preia leapsa.
“Leapsa pe intalnite” – una bucata leapsa de la Jasmin
09 Feb 2010 5 Comments
Am ramas ( again) datoare cu o leapsa venita via “Vise marete” -Jasmin si trebuie sa scriu despre cat de usor e sa ma scoti undeva. Hmmmm, destul de complicat as putea spune. Pentru ca sunt momente in care daca nu am chef si nu imi vine nici macar sa ma urnesc pana in bucatarie, cu siguranta nu voi face efortul de a ma imbraca sa ies undeva.
De multe ori poate fi usor , sunt genul de om care la insistente cedeaza.
Daca imi propui un vin rosu intr-o cafenea boema, sunt a ta!
Daca ma intrebi de un club, stau pe ganduri, nu intotdeauna sunt in za mood pentru o iesire in club.
O plimbare seara ? Cu siguranta ca nu refuz..
Dar sunt momente si momente, depinde de starea pe care o am , pentru ca se intampla sa plec setata pe modul “dupa munca, ies la un suc” si cand termin programul sa plec pe modul
” unde-i patuuul? “
Cateodata ma enerveaza spiritul insistent al unor persoane. Ok, e de datoria fiecarei persoane sa insiste asa catusi de putin, dar cand se intrece masura deja ma enerveaza. Nu arat chestia asta, insa clar in prima jum de ora nu voi fi foarte multumita de faptul ca trebuie sa ma pregatesc sa ies.
Daca sunt anuntata asa din scurt despre un eveniment e posibil ca in scurt timp sa fiu gata si pe usa, dar asta se intampla destul de rar. De obicei imi place sa stiu cu cateva ore inainte cam ce fac. Nu imi planific inainte cu 2 zile tot programul , le iau din mers si uneori e mai bine asa. Cand sunt intrebata ce fac in weekend, raspund frumos : Habar nu am, vad eu :green:
Sunt mai schimbatoare ca o balanta de la o vreme si inchei prin a spune ca daca am chef sa ies, ies , daca nu, stau in casa pentru ca asa simt atunci.
Leapsa merge mai departe la cine simte ca vrea sa scrie despre subiectul in tema
Am facut 1 anisor
05 Feb 2010 22 Comments
in Uncategorized Tags: 1 anisor, blogareala, LMA, marmotica
Astazi se implinesti chiar un anisor de cand am inceput sa scriu aici. O sa revin cu o mica povestire, sunt datoare si cu o leapsa. Pana atunci , serviti prajiturele
Si premiul vine catre…. Marmoticaaaa
04 Feb 2010 7 Comments
in Uncategorized Tags: cratime, invataturi, nebunie, obsesie, premiu, scoala, scris
Am un premiu de la Ada. M-a rasplatit se pare pentru scriitura mea corecta si tare ma bucur pentru asta, sunt mandra de mine. Am avut o perioada in care scriam foarte mult cu litera “k” in loc de “ca” sau foloseam diverse prescurtari care nu erau chiar in regula. M-am corectat in timp si chiar daca conversez cu cineva pe YM , fac tot posibilul sa scriu corect toate cuvintele, sa nu mai folosesc prescurtari si a.s.m.d. Si ca tot e vorba de scris corect, imi aduc aminte de o intamplare destul de amuzanta. Cunoscusem un tip dragut prin anul 1 din facultate si dupa ce am iesit de cateva ori cu el, a venit si vremea de schimbat mesaje din alea in miez de noapte . Primesc la un moment dat un mesaj de la mister in care am reperat dintr-un foc 3 greseli gramaticale, mai exact cratime puse in locurile nepotrivite sau cratime inexistente
Dezastru!!! Am zis poate ca totusi s-a grabit omul, nu o fi vazut , am zis sa ii mai dau o sansa. Nu a fost sa fie pentru ca urmatoarele mesaje au fost la fel de gresite. Parca imi zgaria retina, mi se zbatea un ochi , vena imi pulsa si nu puteam trece peste un detaliu de genul . Cred ca mi-a ramas inca din scoala primara de la doamna Radu , invatatoarea mea . De atunci , marmotica stie bine sa scrie cu cratima, stie sa scrie gramatical corect si daca se intampla sa mai greseasca uneori, sa-i fie cu iertare :green:
Fiecare Scriitor Superior trebuie să dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali. Si bineinteles ca sunt mai mult decat 5, daaaar premiul merge la toti cei care scriu corect si care nu considera lucrul asta o pierdere de timp. Asa ca Virgil , Flufurash, Erminusa, Morena , luati za prize. Speech! Speech! Speech!
Mai erau cateva reguli, dar cum eu adorm in curand , am mentionat-o pe cea de sus
V-am pupacit,
marmotica
Povestioara din uichend
03 Feb 2010 10 Comments
Si m-am intors.. A fost ca o gura de aer curat dupa ce ai stat vreo 10 ore in fum de tigara. Mi-a prins foarte bine mica mea escapada, incat abia astept urmatoarea fuga prin tara.
Poze am facut destul de putine si nu indeajuns de interesante ca sa le pun aci, dar va dau linkul site-ului si o sa vedeti si voi cam cum e prin Hajduszoboszlo ( am avut greutati in a pronunta numele asta :p ) : www.hungarospa.hu . Hotarasem de ceva vreme cu dl. marmot ca vom pleca un weekend si cum timpul trece repede a venit si ziua plecarii., zi care nu a fost lipsita de mici peripetii. Am plecat vineri dupa ce am iesit de la munca. Ningea, trebuia sa trec pe la K sa ii dau banii pentru chirie ( pe 30 , sambata venea proprietarul sa culeaga aurul ) , apoi trebuia sa imi mai iau una alta de prin oras si colac peste pupaza, al meu marmot isi uitase geaca la munca, prin urmare mai aveam inca un drum de facut. Era deja tarziu, abia la 19:30 am iesit din Bucuresti si ne astepta un drum de 7 ore pana la Cluj. Am mers destul de bine, mie imi plac tare mult calatoriile cu masina, atata timp cat nu imi e rau . Am ras, am ascultat muzica, am cantat, am atipit la un moment dat si pe la 2 noaptea am ajuns in Cluj. Ne-a preluat nenea Laci ( taticul meu adoptiv din CLuj ) si ne-a dus acasa la el unde mami adoptiva ne astepta cu masa. Am mancat repede si ne-am pus sa dormim. Dimineata am plecat la drum spre Ungaria si ne-am intalnit cu restul de oameni pe traseu. Am ajuns destul de repede, cam in 2 ore jum ( cu tot cu opriri ) , ne-am cazat si am fugit la masa. Dupa ce ne-am linistit stomacelul, am pornit in aventura. In programul artistic era trecuta o plimbare cu trasura/sania si avand in vedere ca zapada nu era destula s-a stabilit ca ne vom plimba cu trasura. In jumatate de ora dupa masa eram in fata hotelului si asteptam minunatele calesti trase de niste cai parca desprinsi din povestile copilariei. In urma celor 3 trasuri a aparut si un pustiulica pe un ponei alb . Parea tare simpatic si mai apoi am aflat ca era acelasi copil care in urma cu trei ani fusese la aceeasi plimbare prin oras organizata de oamenii cu care am fost in statiune. Ne-am instalat bine si la 3 minute dupa ce am pornit a inceput sa ninga cu niste fulgi imensi. Ma simteam ca intr-un basm, numai ca basmul meu era cam asa : lumea radea in hohote, cel care a avut nenorocul sa stea in fata a avut parte de un miros extraordinar , dupa 20 min de mers deja inghetasem. Ne-am oprit pe un camp deschis si primul gand care mi-a trecut prin cap a fost : no, ne-au lasat aici, bani nu avem sa vezi distractie
Motivul pentru care oprisem acolo a fost o reprezentatie cu acei cai frumosi care ne-au plimbat prin statiune. Au facut tot felul de scheme, au tipat, pana si ala micu respecta programul si cred ca a fost cel mai simpatic dintre toti. Am baut o tuica fiarta si am mancat un fel de chifla ( nu imi mai aduc aminte numele ) si cam atat. Ne-am intors la hotel si pe drum am observat ca “soferul” tot la stanga mergea, moment in care am decretat ca daca cineva ne va intreba cum sa ajunga intr-un loc ii zicem in felul urmator : mergi inainte, faci stanga, inca o stanga, apoi dreapta dar nu dreapta ta ci stanga si ajungi la destinatie. A urmat un somnic bine meritat si apoi petrecerea . Dans, jocuri, mancare buna si 2 reprezentatii de striptease ( deliciul tuturor , mai ales a barbatilor care nu aveau sotiile cu ei
) , piscina si un pic de sauna. Duminica dimineata m-am trezit tare morocanoasa, era cat pe ce sa pierd micul dejun si apoi am alergat dupa grupul care mergea la centrul de bai termale, sa nu cumva sa pierdem distractia. Au urmat cateva ore de balaceala in apa fierbinte si incepuse sa ninga atat de frumos incat nu ne mai venea sa plecam. Ne-am chinuit sa ne strangem bagajele si sa parasim oraselul care ne-a oferit o pauza dupa cateva saptamani nebune de munca.
Am pornit la drum si dupa 13 ore de condus am ajuns la casele noastre. Am facut 2 opriri, una la Cluj si una la Sighisoara, nu se putea sa nu opresc la tusa Adi chiar daca era destul de tarziu.Norocul nostru a fost ca drumul a fost curat si liber si daca nu eram obositi probabil ajungeam mai repede. Cu vreo 50 d km inainte de Bucuresti deja eram zombie amandoi si ne-am adunat cu greu ultimele forte sa terminam drumetia. Luni am fost toata ziua terminata, dar a meritat : oamenii, distractia si drumul cu peisaje minunate , plus balacealaaaa in apa fierbinte
, minunat ce sa mai. Am dormit 13 ore dupa toata treaba asta si acum sunt aproape fresh :green: Abia astept urmatoarea drumetie..
va pupa marmota si acum se duce la somn, maine la munca. am multe alune de numarat











Ziceti voi..