Cadou special pentru mine :P

In luna februarie se pare ca am fost cel mai activ comentator pe blogul Ninei, asa ca am primit cel mai frumos premiu de pana acum. Nu m-am asteptat nicio clipa sa castig, nici macar nu stiam de top si iata ca am avut ceva noroc. Competita a fost stransa si marmotica a iesit invingatoare. Oricum nu era o cursa, pe blogul ei intru cu drag si de cand am cunoscut-o si live, voi urmari si mai indeaproape. Vinerea in care am aflat ca am castigat a fost una tare frumoasa. Mi-a mers si la munca bine, in uichend a fost super fain deci numai de bine. Urmatoarea saptamana, tot vineri Nina m-a sunat si m-a anuntat ca e prin zona unde lucrez eu si trece sa imi lase cadouasul.  A ajuns, m-a recunoscut datorita buburuzei ( tocmai ce o parcam) si mi-a inmanat mandra premiul :mrgreen: Un premiu special, facut din inima , un premiu care mi-a adus un zambet tamp pe fata toata ziua.  Am primit de la ea Sanctus de “Simon Toyne ” – carte pe care o voi lua pe avion cu mine maine si un tablou. Adica cel de mai jos :

Inca nu am reusit sa ii gasesc un loc, dar se potriveste perfect cu ce avem noi in camera :) Multumesc Nina!

 

Nu exista cuvinte..

..destule  sa exprime cat de mult ii multumesc mamei mele ca mi-a dat viata. Orice fraza pare prea simpla pentru tot ce a facut pentru mine si inca face, chiar daca e de la distanta. O doare enorm ca sunt plecata , dar lupta in continuare pentru mine si pentru fratele meu. Ea a fost cea care m-a ajutat sa plec la facultate, s-a pus cu mainile in sold si i-a zis lui tata: “Lasam fata sa mearga la Bucuresti, la Cluj , in Noua Zeelanda, unde vrea ea!” M-a sustinut in tot ce am facut, a stiut orice prostie pe care am facut-o si m-a invatat cum a stiut ea mai bine sa repar greselile. Mereu cand ma uit la poze, ma apuca plansul si imi dau seama ca pe lumea asta e singurul om care ma va sustine indiferent de ce se va intampla.

Anul asta am mentinut traditia, i-am cantat tot ” De ziua ta, mamico” , numai ca am reusit sa duc la bun sfarsit tot cantecelul :mrgreen:   Emotionata am falsat mai bine de jumatate dar nu a contat.

Te iubesc , mami!

p.s. La multi ani tuturor femeilor !  :)

 

La multi ani!

Sa va distrati, sa radeti si sa fiti fericiti alaturi de cine conteaza in viata voastra!

p.s. Anul asta nu am plecat pe nicaieri, asa ca voi experimenta Live Revolution cu PRO FM! :mrgreen:

Ne revedem la anul , adica peste cateva ore .

Se apropie Craciunul…

.. cu pasi repezi. Lumea alearga dupa ultimele cadouri, magazinele sunt pline de cei care nu au reusit pana acum sa faca pe mosul , iar scopodinele ( traducere libera : gospodine ) pregatesc bunataturi pentru masa de Craciun.  In toata nebunia asta , eu incerc sa raman calma si sa imi fac toate treburile la timp. Ieri am fost dupa cadouri si sunt tare multumita de ce am luat. Dupa 4 ore de alergat prin magazine , am iesit invingatoare :mrgreen: Astazi am program administrativ la bucatarie si maine dimineata la fel si poate reusesc sa impodobesc si bradul. Asa am vrut, sa il fac in ajunul Craciunului, e o traditie de care tin cu dintii si asa as vrea sa ramana mult timp de acum incolo.

Pana una alta, va anunt ca am reusit sa depun actele pentru taxa de poluare. Am dat peste cea mai draguta femeie din lume. Nu credeam ca exista asa ceva la financiar, dar uite ca m-am inselat. In 10 min am terminat si saptamana viitoare ma duc sa platesc taxa si apoi la Politie sa imi iau numerele.  Deci mai e putin si terminam.

In perioada asta sunt tare melancolica. Din pacate parintii mei sunt departe de mine si nu cred ca vor reusit sa ajunga aici. De obicei , in anii trecuti cand inca eram acasa, eram in febra pregatirilor. Faceam drumuri de la Bacau pana la tara si inapoi, impodobeam casuta si scara blocului si alergam dupa cadouri cu tata prin oras. In dimineata Craciunului ne trezeam, gaseam cadourile sub brad si ne bucuram tare mult. Stateam toata ziua prin casa, la caldura si a doua zi de Craciun era cea rezervata pentru mers la tara. Eh si de acolo incepea distractia. Vin fiert la gura sobei, dat cu sania pana la 2 noaptea cu totii ( si catel si pisica si toti din curte ) si bineinteles gratar in zapada. Imi e dor de clipele alea, aveam in fiecare an un ritual si nu ne deziceam de el. Dar , vremurile alea au trecut, acum este al doilea Craciun cu dl.Marmot in casa asta si sper sa fie la fel de frumos ca anul trecut.

Marmota va doreste un Craciun Fericit alaturi de cei dragi, odihna placuta si numai sanatate!

p.s. si sa primiti cadouri multe multe ( nu neaparat material vorbind :P )

Una alta

Luna septembrie a fost plina de plimbari. Dupa ce m-am intors din micul tur , am plecat spre mama, la Ua’cab. Au fost 4 zile linistite, m-am relaxat si am avut timp sa povestesc vrute si nevrute cu mami. Pacat ca au trecut asa repede. Dupa concediu, m-am reintors la munca si in uichendul viitor am plecat cu firma la munte. Mai exact la Vila Bran- complex. Ce pot sa va spun despre complex? Este un loc foarte frumos, plin de activitati – mai ales pentru copii , dar si pentru cei mari amatori de senzatii tari. Daca mergi acolo , nu mai parasesti complexul pe toata durata sederii, este imens. Nu mi-a placut in schimb servirea, au fost cam aiurea la partea asta, dar pana la urma a iesit bine.

Intre plimbarile astea , am reusit sa o vad si pe vulpita Lia , arata superb si se vedea ca e fericita. M-am bucurat foarte mult ca am reusit sa ajung la intalnire si cu ocazia asta am vazut-o si pe Nina ( eram foarte curioasa cum e in realitate :P ) si pe mami care m-a adoptat.

In rest, acum la munca suntem in focuri, a inceput nebunia de toamna.

p.s. n-am mai vazut un film bun de ceva vreme, inca astept sa vad Piratii , Transformers, Harry Potter si multee altele .

p.p.s. astept sa vina toamna cu adevarat sa ma pot plimba in padure, sa ma joc in frunzele rosii si galbene :)

 

Pofta de … carte

Simt o pofta nebuna de citit. Saptamana trecuta m-am plimbat prin vreo 7 librarii in cautarea unei carti care sa ma ajuta sa imi potolesc foamea. Rezultatul: fara succes. Am acasa carti scoase la imprimanta si legate frumos, am destule si in biblioteca, insa imi doream cartea aia cumparata din librarie sau chiar de la anticariat. Am avut acelasi ritual pana vineri : ieseam de la munca, ma plimbam de nebuna prin librariile din zona Romana-Universitate ( in Diverta am stat chiar mai mult de o ora) , plecam spre casa dezamagita, fara carte. Si vorbeam intr-una de faptul ca vreau o carte domle, vreau sa citesc nu se mai poate!

Vineri dupa ce am iesit de la birou am zis ca asta trebuie sa fie ziua mea norocoasa. Partea proasta e ca banuti prea multi nu aveam si atunci trebuia sa ma limitez. Am descoperit intr-o mica librarie oferte de carte si preturile erau chiar f bune. Dupa ce m-am invartit o jumatate de ora, am pus mana pe ” O vara fara de sfarsit “ a lui Lee Martin si cu un zambet tamp pe fata am pornit spre casa. Pana am ajuns am savurat 50 de pagini asa pe nerasuflate si eram atat de fericita ca mi-am cumparat o carte, de parca imi luasem casa in Pipera :lol: Dar a fost un sentiment placut si mai vreau asa :D

Dupa ce am povestit unei prietene ce nebunie a fost in capul meu zilele trecute, a bufnit-o rasul. Eu nedumerita, intreb care-i problemu? Si a venit si replica : pai stii, Urania spunea ca Scorpionii au in perioada asta o mare pofta de citit :)  Mi-am zis in gand : Ia uite mai nene, ca mai are dreptate si tanti asta cu astrele ei.

In final, astre sau nu, horoscop adevarat sau nu, eu mi-am luat carte si imi voi mai cumpara imediat ce o termin pe asta . In plus, am gasit si un blog fain, de unde ma inspir cand vreau sa imi aleg o carte. Asa ca : jos cu tv-ul , sus cartea :D

p.s. ma mai uit din cand in cand si la How I met your mother si One Tree Hill ( doar nu ma pot lasa de seriale , nu ? )

AMR : 26

Zi superba

De mult timp imi doream o zi asa frumoasa ca asta . Voiam sa fie insorit, sa fie mai caldut ca sa ma pot plimba apoi pe stradute si sa zambesc ca un copil lipsit de griji. Si iata ca mi s-a implinit dorinta si cu atat mai mult sunt fericita pentru ca s-a intamplat asta de ziua mea. Ca in fiecare an primesc telefoane destul de multe, dar primesc si telefoane surpriza si lucrul asta ma face sa ma simt si mai fericita.

Am fost atat de emotionata astazi cum nu am mai fost de ani de zile, m-am fastacit ca un copilas la telefon si mai mai sa ma impiedic pe aici pe la birou de atatea iemotii!

Tin sa multumesc din tot sufletul oamenilor care m-au sunat, care mi-au scris. M-ati facut sa ma simt iubita ! Va imbratisez si va pup !

Ciocolata in staniol n-am unde sa va dau, stiti voi ca au scos astia de pe piata staniolul, daaaaar va pot invita la o cupa de sampanie virtuala si va pun si o muzicuta.

E vineri , e frumos afara ( normal ca asta s-a intamplat pentru ca m-am nascut eu :P ) si vine weekenduuul !

p.s. Sa nu uitati sa zambiti !

Semnat,

MArmotica voastra :P

p.p.s. Era cat pe ce sa uit muzicuta :mrgreen:

 

 

Marmota de casa noua

A trecut ceva vreme de cand n-am mai dat pe aici, dar am niste motive intemeiate. Am fost in procesul de mutare.

Totul a inceput saptamana trecuta , miercuri cand am inceput usor, usor sa impachetez lucrurile de prin casa. In prima faza mi-am zis, ahh nu sunt asa multe , o sa mearga usor. Insa pe masura ce impachetam vedeam ca nu mai am loc unde sa le pun, nu mai aveam nici saci , nici geamantane. Vineri seara cand am facut inventarul, mi-am facut cruce de cate lucruri s-au putut aduna de la 2 fete.  Zestre maica, nu gluma! :D   Sambata a fost zi de munca, am reusit sa ducem tot din 3 ture. Pe la 5 terminasem si eram cu totii franti. Unde mai pui ca aveam si o petrecere la care trebuia sa dam cu prezentul. Si cum toate erau impachetate, stai si cauta haine, machiaj, papucei.  Distractie! Am reusit sa dorm jumatate de ora inainte sa merg la party si parca imi mai revenisem.  Duminica, cu toata sarbatoarea am despachetat ceva lucruri, nu puteam sa stam asa, ca nu gaseam nimic la ce dezastru era in casa.  Pe la 12 noaptea am zis stop si am decis sa ne delectam cu un film.  Luni, adica ieri am ramas singura pe acasa, am fost marmota casnica. Am trebaluit toata ziua si am reusit sa aranjez majoritatea lucrurilor. Spre seara asa deja incepeam sa imi fac griji. Nu imi mai citisem mailul de cateva zile si la situatia mea de acum , nu era prea indicat. Asa ca m-am apucat sa setez routerul. Se vede treaba ca sunt sora cu Croco. Ma pricep si eu la mestesugarit de calculatoare, asa un pic acolo. Cert este ca am reusit intr-un final sa fac setarile si sunt foarte mandra de mine :D   Usor, usor le fac eu pe toate, ca doar sunt precisa ca o sa iasa bine intr-un final. Acum trebuie sa ma pun la curent cu noutatile, sa imi fac temele de vacanta ce le-am primit de la Ada si Lia si sa ma linistesc. Sa speram ca nu va trebui sa ma mai mut in curand, nu mai vreau. Mi-a ajuns, ca sunt deja la a 5-a mutare :)  

Astea fiind spuse, va saluta marmota si o sa revina cu vesti proaspete!

P.S. Am uitat sa spun ca ma simt foarte bine in noua casa :P Deci a meritat efortul mutarii, chiar daca a fost epuizant.

Si m-am intors!

Pentru cateva zile m-am rupt de toata agitatia din jurul meu. Am pornit spre casuta mea din povesti , am dus ursii pe capota si am ajuns la locul cu pricina. De cum am intrat pe poarta un sentiment de liniste m-a cuprins. Mirosul trandafirilor m-a ametit, iarba proaspat taiata m-a inviorat si copacii mi-au dat umbra de care am avut nevoie in zilele calduroase.

Nici 10 min nu au trecut si a aparut nepotica mea, Raisa care tipa inca de la poarta: Naaanaaa! ( asa ii spune mamei mele) . Cand m-a vazut, s-a oprit, s-a uitat la mine si nu stia ce sa faca. Nu ma recunoastea, ultima data cand m-a vazut avea abia 1 an. Dar cand a vazut ca am bomboane deja eram cea mai buna prietena a ei.  Si asa a urmat o ora de dat in leagan cu ea. Mie deja mi-era rau,  ameteam dar ea nu voia sa coboare.Si uite asa am stat si am tipat impreuna in continuu : Utaaaa!! si toate vocalele alfabetului romanesc. Apoi am alergat prin curte de am innebunit. Am facut avionul cu ea, am tipat , am dansat. Ce sa mai, a fost minunat. E frumos cum uiti de multe cand stai in preajma unui copil. Toate grijile parca dispar si lumea e mai linistita. Bine, oarecum linistita ca la ce tipete se auzeau din curtea noastra,ehee. A urmat o seara amuzanta, am stat cu totii in jurul focului de la cuptor si am mancat cartofi pe plita. Doamne ce dor imi era sa mananc acei minunati cartofi copti pe plita. Si povestile ce ne tinut pana la 2 noaptea au fost numai bune pentru atmosfera.

A doua zi era deja de treaba. De dimineata m-am trezit, am mancat afara sub umbra visinilor, am baut cafeluta si apoi la munca. Curatenie in curte,  adunat de visine,  alergat dupa puii care ii mancau rasadurile mamei mele si multe altele. Mai pe seara am sarbatorit-o pe aia mica. A implinit 2 anisori si am vrut sa ii fac un tort din piscoturi. Aveam de toate, pana s-a gandit domnul lapte sa se faca branza. Offf, ce era de facut? Nimic. Nu mai aveam de unde sa iau lapte la ora aia, asa ca am improvizat. Piscoturi cu pepene rosu. Ahhh, un deliciu. :D Voie buna, rasete, curtea era plina de viata. Duminica a fost zi de relaxare, de plimbari prin padure si de adunat de nuci. Ca deh, mama marmota voia sa faca dulceata de nuci. Si am pornit cu tata in drumetie, am luat masina si ne-am dus sa cautam nuci. Nu in curte la noi, ci la altii. Stiti voi vorba aia, la vecinu e mai bun :lol: N-am gasit nuci, in schimb am gasit ciuperci pe care le-am facut tot pe plita. Timpul a trecut foarte repede, nici nu am simtit cum deja era duminica seara si parca nu voiam sa ma despart inca de casuta mea din povesti, asa ca am hotarat sa mai stau pana marti. Luni am ramas la curte doar eu cu mama marmota si am trebaluit toata ziulica. Am curatat trandafirii, am strans de prin curte, am incercat sa fiu Jane cu salcia dar nu mi-a iesit. Drept pedeapsa ca am chinuit salcia mama a pus furtunul pe mine si m-a fugarit prin toata curtea. M-am uscat repede la soare, si m-am si ars. Probabil ca salcia m-a blestemat, sau m-a njurat mama. Una din doua. Sau nici una. Si a venit momentul in care trebuia sa imi fac bagajul sa plec. Ah ce moment! Mi-am luat la revedere de la salcie, mi-am cerut iertare, m-am jucat cu cainii, am salutat gainile si am furat in trandafir sa imi ramana mireasma curtii in simturi. Si am pornit la drum dupa ce am strans pe toata lumea in brate. Aia mica deja incepea sa planga. Dar nu puteam sa o iau cu mine, si am plecat intr-un final. Pe la jumatatea drumului spre casa ( cealalta casa, apartamentul ) imi aduc aminte ca am uitat geanta cu portmoneul, banii, actele in casa de la tara. Uooof! Reactia tatalui marmota : ” Ametita ce esti, parca ai 3 ani!” Reactia mamei marmota: ” Da, las-o mai in pace, a uitat, asta e . Ne intoarcem. ”  Si ne-am intors. Si mi-am mai luat ramas bun de la caini inca o data.

Si uite asa s-au terminat zilele mele linistite. Am pornit spre orasul gri. Mi-am pus castile in urechi si mi-am luat cartea in mana. Am citit pana cand mi-am dat seama ca sunt aproape singura in compartiment :P  Si am revenit aproape la normal, departe de casa, departe de salcie, de caini, de parintii mei.

Mai jos va las cateva fotopoze si bine v-am regasit!

Semnat,

Marmota